A doua experienta la Anadolu Medical Center!

Formatul postării
Din mai si pana in august, am fost inscrisa la o sala de fitness din Lugoj, pentru a continua cu fizioterapia, cu exercitiile pe care le-am invatat la doamna doctor Ilknur Tugcu. Am facut exercitii pe bicicleta medicinala, pe stepper, pe banda la viteza mai mica si la un aparat pentru intarirea musculaturii bratelor si spatelui. Acasa am continuat cu electroterapia. Imi e de mare ajutor aparatul Compex Vitality, pe care l-am cumparat de la Anadolu. Doamna doctor de la fizioterapie, mi-a dat niste cataloage cu exercitiile pe care trebuie sa le fac in fiecare zi. Din fericire, am facut multe progrese. Cel mai important, e ca am scapat definitiv de scaunul cu rotile. Cateva ore pe zi, stau fara corset, nu mai obosesc asa de repede, ma pot pune cand vreau pe pat si ma pot ridica singura. Acum ma pot bucura si eu de o plimbare prin parc, prin oras, e asa de frumos incat nu-mi vine sa cred. Multumesc Doamne, din tot sufletul!!! Bineinteles, imi sunt de mare ajutor tratamentele pe care mi le-au prescris medicii din Turcia, medicamentele cu calciu pentru intarirea oaselor si in special cele impotriva durerilor…Timpul a trecut asa de repede. Am fost din nou la Anadolu, asa cum mi-au solicitat medicii. De data asta, a fost mai usor fiindca am stiut drumul. La fel ca prima data, ne-a asteptat cineva la aeroport si ne-a dus cu un microbuz pana la hotelul Yelkenkaya. A doua zi, am fost la consultatii, analize, RMN. Doctorul ne-a transmis mie si mamei, faptul ca nu ma vor opera. Am mai multe fracturi dar sunt mici si nu imi pot pune tije. Doctorul a spus ca e mai bine sa-mi intareaca oasele, de aceea, mi-au prescris tratamente intensive cu calciu si vitamina D3. E totusi o veste buna, nicio operatie nu e usoara, nu-i asa? In cele doua saptamani, cat am stat in Turcia, am facut fizioterapie pe diferite aparate, electroterapie, adica  impachetari calde la spate, tratamente cu ultrasunete si masaje. Tot ma chinuiau durerile la coloana cervicala, de aceea doamna doctor Aysen Yucel, mi-a recomandat sa fac niste injectii cu infiltratii la coloana. Am fost la o alta clinica Anadolu din Istanbul si doamna doctor acolo mi-a facut tratamentul. Trei injectii mari si opt impunsaturi in locuri diferite la coloana. Sa va spun sincer, au fost foarte dureroase. Efectul advers al acestor injectii, e ca iti vine sa plangi, te deprima foarte mult. Doamna doctor m-a avertizat si asa a si fost. Doctorii, mi-au recomandat sa fac inot. Am avut noroc ca marea e langa hotel, doar treci strada si esti pe plaja. Nici nu va puteti imagina ce fericita am fost in ziua in care am inotat prima data dupa zece ani. Vremea a fost foarte calduroasa, asa ca aproape in fiecare zi dupa ce veneam de la tratament, luam pranzul, ma odihneam si dupa masa, mergeam la balaceala. Medicii au avut dreptate, inotul ma ajuta foarte mult. Pacat ca in Lugoj nu exista niciun bazin de inot. Am primit cateva sfaturi de la medici. Din fericire, analizele au iesit foarte bine, nici vorba de lupus. Nici nu mai iau medrol de vreo jumatate de an. Mi-au recomandat sa stau la soare cel putin un sfert de ora, in fiecare zi pentru a se depune vitamina D3 la oase.Voi simti dureri de oase, cand se va schimba vremea, din cauza osteoporozei, dar in timp durerile se vor mai micsora. Ar fi trebuit sa mergem din nou la Anadolu, in primavara lui 2012 dar am amanat din cauza scolii. Sunt in ultimul an de liceu, la vara dau bacalaureatul asa ca nu voi putea lipsii de la scoala. Si asa am foarte multe de recuperat. A ramas ca vom merge la Anadolu in august 2012. La final, am lasat costurile. Sase electrozi, pentru aparatul Compex Vitality-60 euro, medicamentele de la farmacie-75 euro, injectiile la coloana+consultatia dr. de dureri-517 euro, sedintele de fizioterapie/electroterapie-987 euro, examen la tiroida-206 euro, consultatie dr. fizioterapie+analize de sange-225 euro, RMN-410 euro, sederea la hotel/doua saptamani+masina care ne ducea la clinica si ne aducea inapoi la hotel-816 euro, bilete de avion dus-306 euro si bilete de avion intors-290 euro. Multumesc tuturor pentru sprijinul oferit si pentru mesajele pe care mi le-ati trimis. Multumesc prietenei mele, Gabriela. E un inger pazitor pentru mine. Toate cele bune!!!

Detalii despre aparatul Compex Vitality!

Formatul postării

Multi dintre voi, mi-ati trimis mesaje in care imi solicitati sa va comunic mai multe detalii despre aparatul Compex Vitality. De aceea, m-am hotarat sa scriu acest articol. Pentru inceput, vreau sa stiti ca am aflat despre acest aparat, de la dr. de recuperare, Ilknur Tugcu, de la Anadolu. In fiecare zi de electroterapie, folosea si acest tip de aparat. Uneori il aplica la coloana vertebrala, alteori la coloana cervicala, depinde de locul in care aveam dureri, in ziua respectiva. Cu fiecare zi care trecea, incepeam sa ma simt mai bine. Mai curioasa din fire, am intrebat-o pe dna doctor, unde se poate gasi aparatul Compex si dansa mi-a spus ca se gaseste la magazinul medical al clinicii Anadolu. Dupa cateva zile, m-am hotarat sa cumpar aparatul, pentru a putea continua sedintele de electroterapie si acasa. Am mers cu o translatoare la magazin si astfel am putut face comanda. Aparatul a sosit in cateva zile. A costat 510 euro. Pretul este destul de mare dar nu regret deloc ca l-am cumparat, ba dimpotriva, il recomand cu caldura, tuturor celor care sufera din cauza durerilor. Este o investitie foarte inspirata. Dupa ce te obisnuiesti cu el, e foarte usor de folosit. Oricand am dureri, imi aplic electrozii pe locul dureros, setez masajul si intensitatea dorita si ma bucur de un masaj relaxant timp de 20 de minute. Aparatul Compex Vitality are 6 programe, pentru diferite probleme: durere, masaj, vascular, recuperare, estetic si fitness. Bateria se incarca intr-o ora si jumatate, la fel ca in cazul unui telefon mobil. Eu folosesc zilnic aparatul si bateria ma tine doua saptamani. Aparatul are o garantie de 3 ani. Pe langa aparat, in pachet am mai gasit: bateria aparatului, 4 pungi de electrozi in doua marimi diferite, un manual de instructiuni, un acumulator pentru incarcarea bateriei si o geanta pentru pastrarea lor. Aparatul se gaseste si pe internet. Detalii despre cum se foloseste aparatul, se gasesc si pe Youtube. Mai multe informatii si pe site-ul www.compex.info Cu speranta ca v-am putut fi de folos! Numai bine, sanatate ca-i mai buna decat toate…

Jurnal de calatorie – Partea 3!

Formatul postării

Dupa cateva zile, dupa ce s-au mai deblocat muschii de la coloana, am inceput si fizioterapia pe diferite aparate. Prima data, am facut cate 5 minute pe bicicleta, banda si stepper. Nici nu va puteti imagina ce fericita am fost in acea zi. In sfarsit, am simtit ca viata mea se va schimba in bine. Cu fiecare zi care trecea, urcam cu 3-4 minute, durata timpului pe aparate. La hotel, in week-end sau cand eram libera, continuam sa fac exercitile pe care le-am invatat de la dr. Ilknur Tugcu. De Sfintele Pasti, cei de la Anadolu, au organizat romanilor de la clinica, o masa festiva. A fost o surpriza tare frumoasa din partea lor. Translatoarele si echipa de la servicii internationale din cadrul clinicii, s-au ocupat de acest eveniment. Ne-au pregatit un meniu ca de Pasti: salata de beouf, supa de pui cu taitei, piure de cartofi cu carne de miel, tot felul de salate, cozonac, am ciocnit oua rosii, platouri cu fructe, sucuri etc. Foarte dragut din partea lor. Au facut poze, au filmat, am inteles ca s-a difuzat pe un post local. Un articol despre acest eveniment, au scris si cei de la LibertateaAm facut progrese pe care nu credeam ca le voi mai face vreodata. Am reusit sa ma pun singura pe pat, sa ma ridic singura. Am reusit sa dorm pe burta, dupa 9 ani. Am plans de fericire. Dupa doua saptamani de electroterapie si fizioterapie, am fost la control la d-na doctor Elcin. Atunci am aflat un lucru care ma uimeste pana si in ziua de astazi. Toti doctorii care s-au ocupat de mine, au facut un consiliu si au discutat despre cazul meu. Li s-a parut mai deosebit. In proportie de peste 90%, au ajuns la concluzia ca eu n-am fost niciodata bolnava de lupus, deci am luat atatia ani tratament cu cortizon degeaba. Mi-au facut niste analize si toate au iesit perfect. Culmea, la noi in tara imi ieseau odata bine, odata nu. Le-am povestit de medicul din Bucuresti care mi-a dat injectii cu cortizon si citostatice. Au ramas total uimiti, mai ales ca le-am spus ca nu mi-a dat deloc calciu. Clar, acel medic a gresit. De fapt, el mi-a dat tratament ca pentru o persoana de 500 de kg, iar eu de fapt aveam pe atunci doar 47 de kg. ”Medicii mi-au recomandat sa nu ma mai gandesc la trecut, ci la viitor. I-am ascultat dar va dati seama ca nu mi-e totuna. Sunt totusi om iar cei noua ani, nu mi va mai aduce nimeni inapoi.’VOM MERGE DIN NOU LA CLINICA ANADOLU, LA INCEPUTUL LUNII AUGUST!!!Ca sa continui fizioterapia acasa, mi-am cumparat un aparat pentru masaj si deblocarea muschilor. Se numeste Compex Vitality. Am invatat cateva cuvinte in limba turca: gunaydin-buna dimineata, merhaba-buna ziua, iyi geceler-noapte buna, hosgeldiniz-bine ati venit.In final, costurile pentru celelalte analize si investigatii: consultatie dr. endocrinolog-216 euro, analize de laborator pentru tiroida-228 euro, materiale pentru analize-5 euro, examen ecografic pentru tiroida-94 euro, densitate osoasa la femur si coloana vertebrala-279 euro, consultatie dr. specialista de durere-230 euro, consultatie dr. fizioterapeut si alte analize de laborator-474 euro, RMN la bazin-396 euro, sedintele de electroterapie si fizioterapie-688 euro, medicamentele de la farmacie- 50 euro, aparatul Compex Vitality-510 euro, cazare la hotel/pentru 3 saptamani-1000 euro, bilete avion intors-435 euro...Va tin la curent!!!

Jurnal de calatorie – Partea 2!

Formatul postării

Asa cum ne-a recomandat dr. neurochirurg, am fost la consultatie la dr. endocrinolog E. Erdem Turemen. De la dansul, am aflat ca tratamentul pentru osteoporoza, pe care mi l-au prescris medicii din Romania, a fost prea slab. Domnul doctor a dorit sa fac niste investigatii medicale, de aceea m-a trimis la un examen pentru tiroida, la densitate osoasa pentru coloana si picior, am facut si niste analize de sange, sa vada daca am vreo problema cu tiroida. Va marturisesc sincer, atat dr. Tuncer Suzer cat si dr. E. Erdem Turemen sunt niste medici in adevaratul sens al cuvantului. De fiecare data mi-au vorbit cu foarte mult calm si rabdare, mi-au zambit si nu s-au uitat urat asa cum am patit-o cu multi medici din Romania! Am citit ca cei doi doctori fac parte din redactia revistei medicale Vital Anadolu. Dupa cateva zile, am fost din nou la dr. endocrinolog, ca sa-mi prescrie tratamentul nou cu calciu. Au venit si analizele, din fericire nu am nicio problema cu tiroida. El a stiut ca in Romania nu sunt specialisti pentru durere, de aceea m-a trimis la doamna doctor Aysen Yucel. Este o specialista numai pe cazuri de durere. I-am explicat si dansei de suferinta mea zilnica din cauza durerilor de oase. Mi-a spus ca tratamentul pentru durere pe care l-am primit in Romania a fost unul total gresit. Am aruncat acele pastile. Chiar s-a mirat, cum am putut sa rezist atatia ani, cu asemenea dureri. Doamna Aysen a fost si ea foarte intelegatoare cu mine. I-am spus ca nu ma pot pune pe pat si m-a inteles, nu m-a fortat ca medicii de la noi. Nu ma pot abtine, asa ca trebuie sa va dau un exemplu…In 2005, am fost la bai pentru recuperare. De cum am ajuns acolo, cei doi medici m-au fortat sa ma pun pe un pat tare. Le-am explicat ca nu ma pot pune pe pat din cauza durerilor de oase. Din pacate, n-au vrut sa ma asculte si nici nu m-au crezut, credeau ca ma prefac. Mi-au spus pe un ton foarte ridicat:”Fie te pui pe pat, fie te intorci acasa” Pana la urma, am cedat insistentelor medicilor si cu greu m-am pus pe pat. Din pacate, imediat dupa aceea am mai facut o fractura. Am plecat de acolo cu dureri mult mai puternice decat atunci cand am ajuns. Ulterior, am aflat ca medicul meu reumatolog gresise. Nu trebuia sa ma trimita la bai, nu aveam voie din cauza aerului mult prea tare. Si uite asa, am mai suferit cativa ani. Revenind la doamna doctor Aysen, dansa mi-a prescris un nou tratament pentru durere. Si anume: Zaldiar-4 pastile pe zi si Sirdalud-1 pe zi. Cel din urma, este un relaxant pentru muschii coloanei…Am luat pranzul la restaurantul clinicii. Toata lumea mananca acolo, pacientii, doctorii, oamenii de serviciu, persoanele venite in vizita etc. Programul este intre 11:45-14:30. Mancarea este foarte buna. Va dau cateva exemple de meniuri: Supa crema de legume, cartofi si conopida la cuptor, capsuni,  sau Supa crema de mazare, pilaf, piept de pui in sos de bulion, baclava(prajitura e delicioasa). Ei mananca multe salate de varza, morcovi, sfecla rosie si folosesc mult ulei de masline. Vreau sa stiti, ca am locuit pe toata perioada sederii in Turcia la hotel. La clinica, nu se interneaza decat cazurile foarte grave, care urmeaza sa fie operate in 2-3 zile. Sunt putine camere la clinica. Restul, trebuie sa stea la hoteluri, asa cum am facut si noi. La Anadolu, nu ai senzatia ca esti intr-o clinica, nu miroase a medicamente sau a clor. Peste tot sunt canapele confortabile pentru asteptare, magazine, birouri etc. Dupa aceea, dr.Aysen ne-a trimis la doamna doctor de la fizioterapie, Elcin Aykutoglu. I-am explicat si dansei de durerile care ma chinuie zilnic. Mi-a recomandat sa fac niste sedinte de electroterapie si fizioterapie. Inainte de toate astea, mi-a spus sa iau pentru durere, supozitoare Endol-2 pe zi. Acestea in afara de ce mi-a prescris d-na Aysen, pentru dureri. Am facut un nou RMN la bazin si noi analize de sange. Am inceput recuperarea, mai exact electroterapia. Doamna doctor Ilknur, imi punea niste electrozi pe spate, pentru deblocarea muschilor. Folosea doua aparate diferite. Acesta operatiune dura aproximativ o ora. Dupa care, imi facea un masaj relaxant la coloana. Dupa prima sedinta m-am simtit putin mai bine. Bineinteles, mi-au fost de ajutor si medicamentele pentru durere. Dr. Ilknur a fost preferata mea. N-am vazut in viata mea o doctorita mai pasionata de meseria ei. Mereu vesela, fericita, deosebit de calma. Stiu cat de cat engleza, asa ca am putut conversa cu ea pe diferite teme. Datorita ei, m-am indragostit de meseria de fizioterapeut. Cu ceva timp in urma imi doream sa devin profesoara de engleza dar acum m-am razgandit. Dupa ce termin liceul, mi-as dori sa urmez cursurile Facultatii de Educatie Fizica si Sport, sectia Kinetoterapie. Este o meserie frumoasa si astfel as putea sa ajut si eu oamenii…COSTURILE CELORLALTE INVESTIGATII MEDICALE, LE VOI POSTA IN MESAJUL URMATOR!

 

Jurnal de calatorie – Partea 1!

Formatul postării

Cand somnul era mai placut, adica pe la 2:00 dimineata, a sunat alarma la telefon, semn ca trebuia sa ne pregatim de plecare. Tata mi-a facut doua injectii ca sa nu sufar asa de tare pe parcursul drumului. Din fericire, am ajuns repede la aeroport fiindca drumul a fost liber. Ne-am luat biletele si am predat bagajele. Cand a fost anuntat zborul nostru, ne-am luat ramas bun de la cei dragi. La serviciul de control, asa cum se obisnuieste, am pus obiectele de metal si gecile de pe noi, intr-o cutie. Intai a trecut mama pe sub poarta. La ea s-a aprins becul verde, semn ca totul e ok. Cand am trecut eu, s-a aprins becul rosu. Mi-am dat jos cercei si am trecut. Din nou…beculetul rosu! Politisti s-au uitat fix la mine. Imediat mi-am dat seama ca ”vinovatul” e corsetul de pe mine, fiindca are incorporate niste lamele. Ei mi-au cerut sa-l dau jos. Le-am explicat ca nu-l pot da jos deoarece am fracturi, dureri si urmeaza sa merg in Turcia pentru probleme medicale. O politista m-a condus intr-o cabina alaturata, m-a controlat putin mai ”amanuntit” si apoi mi-a dat drumul. Si-a dat seama ca avusesem dreptate. Mi-a zambit si mi-a spus ca totul e in ordine. Apoi am mers cu mama in sala de imbarcare. A venit autobuzul care ne-a dus pana langa avion. Am avut mari emotii, nu stiam cum va fi prima calatorie cu avionul. Citisem atatea lucruri pe internet. Din fericire, calatoria a fost foarte placuta dar si foarte rapida. Pana ce ni s-au explicat masurile de siguranta, pana ce am servit micul dejun si un suc, am si ajuns la Bucuresti. Nici nu mi-a venit sa cred. Odata ajunse in aeroport, am inceput sa cautam poarta de imbarcare a celuilalt avion. O doamna amabila de la informatii ne-a raspuns, poarta 40. A trebuit sa ne grabim, poarta respectiva era in capatul celalalt al aeroportului. Odata ajunse la locul potrivit, ne-am asezat pe scaune si am asteptat. La serviciul de control, aceeasi poveste. Beculetul rosu! Le-am explicat la fel si celor din Bucuresti. Doua politiste m-au condus intr-o cabina, m-au controlat, m-au intors in toate partile si una dintre ele nu s-a lasat pana ce nu mi-a dat corsetul jos. M-a enervat foarte tare. Am inceput sa am dureri la coloana, de abia mi-am aranjat corsetul inapoi. Pana la urma, si-au dat seama ca avusesem dreptate si mi-au spus ca pot sa plec. Pffff…Cand a sosit timpul, ne-am imbarcat in avion. Aceasta calatorie a fost mai interesanta fiindca a fost ziua afara si astfel am putut sa ma bucur de priveliste. Cel mai mult mi-a placut cand am ajuns la Istanbul, privelistea de sus a fost minunata iar marea de vis. Nu am avut cuvinte. Odata ajunse in aeroport, dupa ce ne-am gasit bagajele, am plecat in cautarea persoanei de la clinica. Apropo, in comparatie cu aeroporturile de la noi, cel din Istanbul e absolut urias. Daca nu ai grija, te poti rataci foarte usor. Alice m-a avertizat ca persoana trimisa de cei de la clinica, va avea in mana un bilet pe care e scris numele meu. Cand am ajuns la poarta de iesire, am vazut zeci de persoane cu tot felul de biletele in mana. Am inceput sa trecem pe la toti citind biletelele. Mi-a revenit zambetul pe buze, cand am zarit un barbat care tinea in mana biletul cu numele meu. Ne-a zambit si ne-a facut semn sa stam langa el. Dupa ce s-au mai strans cativa oameni, ne-am urcat intr-un microbuz pe care era scris Anadolu. Calatoria a fost destul de lunga, am facut aproximativ 2 ore. Cel mai mult ne-au impresionat numarul imens de blocuri si case pe care le au. Parca sunt construite centimetru langa centimetru. Trebuie insa sa mentionez, Turcia este o tara frumoasa, plina de obiective turistice atractive, plina de palmieri si flori, in special de lalele colorate!!! Am trecut si pe podul care uneste partea europeana de cea asiatica. Cu adevarat, fermecator…In sfarsit, am ajuns la Hotelul Yelkenkaya(fotografia2). Am fost cazate in camera 114, etajul 1. Spre fericirea mea, camera a avut priveliste la marea Marmara. Asa ca in fiecare seara ne-am bucurat de apusuri superbe de soare(fotografia 4 ). Am fost obosite, asa ca am dormit cateva ore. Seara, ne-am plimbat putin pe afara sa ne obisnuim cu locurile. Vis a vis de hotel este si o plaja foarte frumoasa, numita Paradise Beach(fotografia3). In special vara, acolo se organizeaza nunti, botezuri, aniversari…A doua zi, dupa ce am luat micul dejun, am coborat la receptie. Alice imi explicase ca soferii de la hotel ne vor duce la clinica si ne vor aduce inapoi, oricand vom avea nevoie. Mi-a prins bine ca stiu engleza si astfel ne-am descurcat. Trebuie sa mentionez, ca toti angajatii de la hotel si toti oameni care ne-au iesit in cale, s-au purtat foarte frumos cu noi. Ospitalitatea e calitatea de baza a turcilor. De la hotel la clinica sunt aproximativ 13 minute de mers cu masina. In regiunea in care am stat, nu erau nicaieri treceri de pietoni si nici semafoare. Odata ajunse la clinica(fotografia 1), am cautat-o pe Alice. Dupa ce ne-am pupat, ne-am imbratisat si am facut cunostinta si cu celelalte translatoare, am mers la consultatie la dr. Tuncer Suzer. Important, de fiecare data ne-a insotit si o traducatoare, altfel nu ne-am fi inteles fiindca noi nu stim limba turca. Dupa o scurta consultatie, dansul mi-a spus ca intai trebuie sa fac RMN-urile pentru a se putea pronunta mai bine, in privinta cazului meu. Inainte de a pleca din birou, l-am rugat ca cei de la radiologie sa-mi faca RMN-urile cu anestezie, fiindca nu pot sta nemiscata mult timp, din cauza durerilor. Mi-a zambit si a spus OK. La ora stabilita am mers la radiologie. Mi-au legat o bratara cu numele meu la mana si mi-au bagat si un fluturas. Dupa ce m-au asezat pe suprafata aceea tare, mi-au asezat aparatul de oxigen si aparatul pentru stabilirea tensiunii. Dupa aceea, mi-au administrat anestezia si apoi substanta de contrast. In cateva secunde, am si adormit. Nici nu mi-am dat seama. Niciodata n-am dormit asa bustean. M-am trezit dupa aproximativ o ora si jumatate, chiar inainte de se incheia RMN-urile. Apoi m-au dus intr-o camera alaturata, unde am mai ”motait” pana ce a trecut efectul anesteziei. IN ZIUA URMATOARE, AM FOST LA DR. NEUROCHIRURG PENTRU REZULTATELE RMN-URILOR. EL NE-A EXPLICAT IN FELUL URMATOR: A VAZUT CA AM FRACTURI MICI LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE. IN PRIMA FAZA, EL VA INCERCA SA TRATEZE FRACTURILE, DE ACEEA MI-A RECOMANDAT SA MERG LA DR. ENDOCRINOLOG E. ERDEM TUREMEN, PENTRU A-MI PRESCRIE UN TRATAMENT MAI PUTERNIC CU CALCIU. DIN ACEST MOTIV, DEOCAMDATA NU MA VA OPERA!!!!!NE-A EXPLICAT CA PENTRU EL ”BISTURIUL” NU E PRIMA OPTIUNE, CI ULTIMA. DUPA 2-3 LUNI, VOM REVENI LA CLINICA, VOI FACE DIN NOU RMN-URILE, PENTRU A VEDEA CAT CALCIU S-A DEPUS PE OASE. Atat eu cat si mama, am ramas complet uimite. Ne asteptam sa zica ca a doua zi urmeaza operatia. Nu avem ce face, am reusit sa ajungem pana aici, asa ca vom urma exact toate recomandarile…Apoi am iesit putin in gradina din spatele clinicii(fotografia5). Mai tarziu am mers cu translatoarea Nergiz sa achitam costurile pentru ziua precedenta. Acestea au fost: cele 3 RMN-uri si consultatia la dr. neurochirurg-1297 euro, o scurta examinare inainte de anestezie-98 euro, materialele folosite la RMN-uri-39 euro, materialele folosite la anestezie-94 euro. Am uitat sa mentionez, biletele de avion dus au costat 420 euro. Costurile au fost calculate in lire turcesti. Le-am calculat pentru voi in euro, ca sa fie mai usor de inteles. Continuarea acestui mesaj si mult mai multe detalii in cateva zile. Atunci voi posta si alte fotografii. Trebuie sa merg la scoala. Am lipsit o perioada indelungata, asa ca trebuie sa dau o gramada de lucrari, teze, referate…

 

Un mesaj inainte de plecare!

Formatul postării

Wow, nu-mi pot crede ochilor! Pur si simplu, nu-mi vine sa cred. DUPA NOUA ANI DE SUFERINTA, LACRIMI SI NELINISTE, A SOSIT SI CLIPA PLECARII IN TURCIA!!! Mai sunt cateva ore. Va marturisesc sincer, niciodata nu m-am uitat mai des la ceas. M-am ciupit de cateva ori, mi-a fost teama sa nu fie doar un vis. Din fericire, totul e real. Sunt o persoana sincera, asa ca trebuie sa recunosc ca mi-e si putin frica, fiindca nu stiu ce ma asteapta cu exactitate. Dumnezeu a fost mereu alaturi de mine. Cu sustinerea Lui si a voastra voi trece cu bine si peste acesta incercare. Aceasta plecare n-ar fi fost nicicand posibila fara ajutorul vostru, a tuturor. Sunt coplesita de emotii. VA MULTUMESC DIN TOATA INIMA PENTRU TOT CE ATI FACUT PENTRU MINE, VA MULTUMESC TUTUROR PENTRU DONATII, PENTRU MESAJELE FRUMOASE PE CARE MI LE-ATI SCRIS. MULTUMESC PRESEI SI BLOGGERILOR CARE AU PUBLICAT INFORMATII DESPRE CAZUL MEU UMANITAR. MULTUMESC PRIETENEI MELE, GABRIELA. VA VOI RAMANE RECUNOSCATOARE TOATA VIATA!!!!!Am vorbit mai devreme cu Alice Abdi. Ne-a facut programare. Eu si mama vom sta la Hotelul Yelkenkaya din Gebze, Turcia. Sunt foarte entuziasmata, n-am mai calatorit niciodata cu avionul si nici n-am mai fost intr-o alta tara. La 6:10 va pleca avionul de pe aeroportul Traian Vuia din Timisoara. La 7:00 vom ateriza pe aeroportul Otopeni din Bucuresti. Este un zbor cu escala. La 8:35 vom pleca din Bucuresti. Daca nu vor fi intarzieri, la 9:50 vom ateriza pe aeroportul Ataturk din Istanbul. Am inteles de la Alice, ca la aeroport ne va astepta cineva de la clinica, care ne va conduce la hotel. Nu am laptop asa ca o sa va povestesc cum a fost, cand ma voi intoarce acasa. Am gasit o rugaciune intamplator pe un site. Este deosebita, de aceea am scris-o si pe blog. ”Doamne, da-mi puterea sa primesc cu sufletul linistit, tot ce-mi va aduce ziua de maine. Da-mi puterea sa ma las cu totul in voia Ta cea sfanta si in fiecare clipa, stai in preajma mea si intareste-ma! Orice veste va aduce ziua de maine, buna sau rea, invata-ma sa o primesc cu inima impacata si cu credinta neclintita ca voia Ta sta asupra tuturora! Fie ca tot ce fac si tot ce spun, voia Ta sa-mi stapaneasca cugetul si simtirea iar cand asupra mea vor veni imprejurari neasteptate, ajuta-ma sa le implinesc dupa voia Ta! Da-mi putere sa lucrez cu tarie si cu intelepciune fara sa stanjenesc sau sa amarasc pe aproapele meu! Ajuta-ma Doamne, sa pot duce povara zilei de maine cu toate cate le va aduce ea! Struneste-mi vointa si invata-ma sa ma rog, sa sper, sa cred, sa indur, sa iubesc si sa iert! Iar cand ma rog Tie, fie ca Tu insuti sa Fii cel care se roaga in mine” Pupici si promit sa va tin la curent. Mii de multumiri!!!

Daca doriti sa va tratati la clinica Anadolu din Turcia!

Formatul postării

Acest articol este destinat persoanelor care doresc sa-si rezolve anumite probleme medicale, la clinica Anadolu Medical Center din Turcia, dar nu stiu ce sa faca pentru a ajunge acolo. Ei bine, eu cunosc mai multe variante. Va explic totul din proprie experienta. Prima si cea mai importanta varianta este sa luati legatura cu compania medicala VIP MED INTERNATIONAL din Bucuresti. Datele lor de contact, mai exact adresa sediului, adresele de e-mail si numerele de telefon, le puteti afla, daca accesati aceasta pagina de internet: CONTACT VIP MED INTERNATIONAL. Dupa ce luati legatura cu ei si le explicati mai detaliat despre problemele dvs. de sanatate, sigur va vor solicita sa le trimiteti toate documentele medicale, scanate pe e-mail. Dupa aceea, ei vor traduce documentele medicale primite de la dvs. si le vor trimite la clinica Anadolu din Turcia. IMPORTANT, daca doriti, ei va pot trimite documentele la mai multe clinici prestigioase din Europa, nu este obligatoriu doar la acesta clinica. Cand vor primi raspunsul pentru cazul dvs. veti fi contactat de catre cei de la companie. A doua varianta, este sa luati legatura cu Alice Abdi, de la Departamentul International al clinicii. Adresa ei de e-mail este alice.abdi@anadolusaglik.org. Puteti scrie mesajul in limba romana. Foarte important, sa nu uitati sa atasati la mesaj si analizele medicale. Ea este translatoare si cunoaste atat limba romana cat si limba engleza. Poate dintr-o greseala, nu va va raspunde la primul mesaj. Trebuie sa o intelegeti, comunica zilnic cu foarte multi oameni. Lasati sa treaca cateva zile si apoi ii trimiteti din nou mesajul. Sa aveti mare incredere in Alice, este o persoana foarte cumsecade si amabila. A treia varianta, este sa completati formularul de pe site-ul oficial al clinicii, daca aveti nevoie sa obtineti o a doua opinie medicala, absolut necesara in depistarea anumitor diagnostice. A DOUA OPINIE MEDICALA. Pentru mai multe informatii si intrebari, puteti sa trimiteti un e-mail la adresa int.patients@anadolusaglik.org. Ca sa va faceti o idee mai exacta despre clinica, am gasit si un filmulet interesant. Click aici, pentru vizionarea TURULUI VIRTUAL AL CLINICII ANADOLU. Sper din suflet ca aceste detalii va vor fi de folos. Va doresc mult succes!!!